Potrivit Codului electoral astăzi în vigoare, pragul de accedere a unui partid politic în Parlamentul Republicii Moldova este de 5% din numărul de voturi valabil exprimate la urne în ziua votului.

Acest prag odată constituit nu mai corespunde astăzi atât realităților politice interne cât și transformărilor sociale-politice importante care se produc în viteză mare la nivel regional precum și la nivel  global.

Cu alte cuvinte, Partidului Politic PONA consideră că  pragul electoral de trecere în Parlament impus astăzi pentru partidele politice merită să fie redus substanțial din următoarele raționamente:

1.Corupția politică, inclusiv și traseismul parlamentar, sunt consecințe, pe când una din cauze este chiar acest prag de accedere în parlament pentru partide de 5%.

2.Dacă cu adevărat se dorește stârpirea corupției politice acest prag de 5% trebuie coborât. Astăzi el este un privilegiu pentru partidele cu finanțări obscure și un impediment pentru partidele oneste.

3. Reducerea acestui prag de la 5 la 4, la 3 sau la 2% nu ar fi decât un act de perfidie, care ar face ca această corupție politică să mocnească în continuare, numai că în alte formule decât cele cunoscute azi.

4.Pe lângă lupta cu corupția politică, un prag minim de accedere a partidelor în parlament ar spori reprezentativitatea grupurilor sociale în parlament, multe rămase astăzi în afară pe nemeritat.

Or, reprezentativitatea socială cat mai largă în parlament, este una din condițiile ca democrația să reușească și în statele care se află la început de această cale, cum este astăzi și Republica Moldova.

Menținerea unui prag minim de 1 % din numărul de voturi valabil exprimate este suficient     pentru a disciplina partidele angajate în alegri cu pretenții de a guverna țara.  Menținerea unui  prag minim de trecere în Parlament, fără anularea lui definitivă, obligă în continuare  partidele la un efort de organizare pe parcurs, la acțiuni de consolidare a capacităților în sensul unui angajament pe măsură în alegeri etc. Exerciții și eforturi care până la urmă urmăresc cultivarea  spiritului de responsabilitate a clasei politice în raport cu cetățeanul.